Cum implementăm Directiva Europeană NIS2?

Ținând cont de faptul că evoluția rapidă și adoptarea tehnologiilor emergente creează noi tipuri de interdependențe și expun infrastructura critică a statului unor riscuri complexe, neprevăzute anterior, susceptibile de a genera efecte semnificative asupra securității cibernetice, efecte care se extind și asupra autorităților și instituțiilor din administrația publică,având în vedere faptul că diversificarea și utilizarea serviciilor furnizate în mediul online au cunoscut o accelerare majoră datorată unui ansamblu de factori, incluzând conflictul ruso-ucrainean, pandemia de COVID-19, dezvoltarea și globalizarea mediului de afaceri, precum și reducerea costurilor pentru accesarea de noi piețe, au generat atât beneficii, cât și un nou spectru de amenințări, riscuri și vulnerabilități aferente securității cibernetice, vulnerabilități ce sunt intrinsec asociate tehnologiilor smart, precum rețelele 5G, internetul lucrurilor (IoT) și inteligența artificială (AI),luând în considerare faptul că de la izbucnirea conflictului armat în proximitatea teritoriului României s-a observat o utilizare intensificată a atacurilor cibernetice ca parte a operațiunilor militare, cu efecte transfrontaliere care afectează și state neimplicate direct în conflict, spre exemplu, atacul cibernetic asupra rețelei de comunicații prin satelit KA-SAT, operată de compania VIASAT, ale cărui efecte s-au extins la nivel european, impactul fiind resimțit și în România,menționând și implicarea unor noi actori cibernetici în conflict, printre care grupuri de hackeri ce susțin una dintre taberele implicate în conflicte, precum Gruparea Killnet, care au desfășurat atacuri cibernetice îndreptate împotriva infrastructurilor și serviciilor esențiale din state membre ale Uniunii Europene care sprijină Ucraina, inclusiv în România,ținând cont și de creșterea nivelului de digitalizare și interconectare a sistemelor informatice, coroborată cu dezvoltarea capabilităților actorilor maligni din mediul online, ce a condus la o intensificare a incidentelor care generează un impact semnificativ asupra infrastructurilor din domenii de importanță critică prin compromiterea lanțului de aprovizionare,evidențiind incidente majore, precum cel din primul trimestru al anului 2024, care a afectat 26 de spitale, la nivel național, prin intermediul unui furnizor de servicii gestionate, cu impact direct asupra serviciilor vitale oferite populației, care au relevat limitele acoperirii legislației actuale în domeniul securității cibernetice și nevoia de a implementa reglementările europene actualizate în ceea ce privește securitatea lanțului de aprovizionare și impunerea unor obligații pentru managementul entităților, în vederea creșterii nivelului de reziliență al acestora, în corelare cu nivelul lor de risc în plan societal,având în vedere că adoptarea promptă a măsurilor și mecanismelor prevăzute de Directiva NIS2 devine imperativă pentru creșterea rezilienței României în fața amenințărilor cibernetice, dat fiind rolul crucial al acestei directive în consolidarea capacităților naționale de apărare și răspuns la incidente cibernetice și, de asemenea, aplicarea prevederilor Directivei NIS2 contribuie la alinierea României la standardele internaționale, consolidând astfel capacitatea națională de a reacționa în mod eficient în fața evoluțiilor regionale și globale din domeniul securității cibernetice,ținând cont de faptul că aspectele prezentate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.